Florin Răducioiu, astăzi în vârstă de 56 de ani și comentator de televiziune în România, a povestit într-un interviu pentru Gazzetta dello Sport episoadele de excese din cariera sa de fotbalist, printre care celebrarea calificării la Campionatul Mondial din 1994.

Cele patru goluri marcate la Mondialul din Statele Unite, acolo unde România a ajuns în sferturile de finală, l-au transformat într-un nume cunoscut în fotbalul european. „M-am transformat în «Van Basten al Estului». Marco era idolul meu”, a spus Răducioiu.

„După meciul Țara Galilor-România, cel care ne-a dus la Mondialul din ’94, am mers la un pub și m-am îmbătat cu whisky până mi-am pierdut cunoștința. Am și vomitat în taxi. A doua zi m-am trezit și am zburat înapoi la Milanello.”

Răducioiu a jucat și a marcat în cele cinci mari campionate europene — Italia, Spania, Anglia, Germania și Franța — și a trăit, spune el, ca o vedetă. La Monaco, în sezonul 2001-02, spre finalul carierei, a avut numeroase excese.

„Ca fotbalist, fără îndoială am avut unele vicii. La Monaco, eram pasionat de vin: cumpăram sticle de 10.000 de euro și îmi ofeream cine de lux. Trăiam ca un pensionar, lucru pe care îl regret puțin.”

Despre transferul său la Milan, în vara anului 1993, Răducioiu a povestit implicarea lui Franco Baresi. „În vara lui ’93, Franco Baresi s-a dus la Berlusconi și i-a spus: «Avem nevoie de un jucător ca Răducioiu». El a fost cel care m-a adus la Milan. Nu voi uita niciodată asta”, a spus fostul atacant.

Perioada petrecută la Milan a inclus și viața de noapte. „Mergeam la petreceri la Hollywood ori de câte ori puteam. Maldini era cel mai căutat”, a explicat Răducioiu în același interviu.

Fostul internațional român a revenit și asupra unui episod din 1990, când i-a dat o palmă unui arbitru într-un meci din Cupa Cupelor, împotriva lui Anderlecht.

„A fost într-un meci din Recopa Europei împotriva lui Anderlecht. Mi-au făcut un fault care merita cartonaș roșu, dar arbitrul nu l-a sancționat, și i-am dat o palmă. Am fost suspendat cinci meciuri, suspendare pe care am ispășit-o trei ani mai târziu la Milan. Regret acel gest.”