Mexic 1986 – vara în care Maradona a urcat fotbalul în ceruri

Niciun turneu din istorie nu a aparținut atât de total unui singur jucător precum Mondialul mexican din 1986. A fost vara lui Diego Armando Maradona, căpitanul care a luat o Argentină bună și a transformat-o, aproape de unul singur, în campioană mondială.

Ediția a ajuns în Mexic pe o rută dramatică: Columbia, gazda desemnată inițial, a renunțat la organizare din motive economice, iar mexicanii au preluat turneul, devenind prima țară care găzduia două Cupe Mondiale. Cu doar opt luni înainte de start, cutremurul devastator din septembrie 1985 lovise Ciudad de Mexico, iar turneul disputat în ciuda tragediei a căpătat valoarea unui simbol al renașterii. Tot atunci, tribunele mexicane au dăruit lumii „la ola”, valul care a cucerit de atunci toate stadioanele planetei.

Momentul care a definit întregul turneu s-a consumat pe 22 iunie, pe Azteca, în sfertul de finală Argentina – Anglia, 2-1, un meci încărcat de tensiunea războiului din Malvine. În doar patru minute, Maradona a comis cele două extreme ale fotbalului: golul înscris cu pumnul, rămas în istorie drept „Mâna lui Dumnezeu”, și apoi „Golul Secolului”, slalomul amețitor de 60 de metri printre jumătate din echipa Angliei, pornit din propria jumătate și încheiat cu mingea în plasă.

Diego a mai reușit o „dublă” în semifinala cu Belgia, 2-0, iar în finala de pe Azteca, urmărită de peste 110.000 de spectatori, Argentina a învins Germania de Vest cu 3-2. Nemții reveniseră incredibil de la 0-2, dar pasa genială a lui Maradona l-a lansat pe Jorge Burruchaga spre golul victoriei din minutul 84. Englezul Gary Lineker a luat „Gheata de Aur”, cu șase goluri, dar Balonul de Aur al turneului nici nu a mai avut nevoie de vot.

Azteca devenea primul stadion din lume care găzduia două finale de Cupă Mondială. Iar în 2026, arena care i-a văzut pe Pelé și pe Maradona ridicând trofeul deschide al treilea său Mondial.